Primaria municipiului Turda

Monumente istorice din Municipiul Turda


	*Lupoaica (Lupa Capitolina)* Este o copie in bronz a statuii etrusce de la Roma. In prezent este amplasata in Piata Romana


	*Statuia Dr. Ioan Ratiu*, opera a sculptorului Cornel Medrea, a fost realizata in anul 1930. Este amplasata in Piata 1 Decembrie 1918



	*Mormantul lui Mihai Viteazul* Monumentul a fost inaugurat la 8 mai 1977-in locul troitei din lemn ridicate in 1923 de catre Societatea Femeilor Romane din Turda - cu prilejul sarbatoririi unui secol de la proclamarea independentei de stat a Romaniei. Inalt de 1601 cm , este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este construit din beton armat, placat cu travertin de Ruschita, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi simbolizand cele trei principate romane unite sub Mihai Viteazul in anul 1601. La baza fiecarei laturi se afla stemele celor trei principate romane, executate din marmura alba de Simeria, la fel ca si placa mormantului, de catre artistul clujean Vasile Rus Batin. Vechea troita din lemn se afla la muzeul de istorie din Turda.


		Cel mai vechi monument pastrat in Turda veche este actuala biserica reformata situata in piata centrala a orasului in apropierea Muzeului de istorie. Planul cladiri initiale era alcatuit dintr-o sala cu turn pe latura de sud si un cor pe latura de est, care ulterior a fost inlaturat. In axul fatad ei se gaseste un portal terminat in arc frant cu ambrazura bogat profilata. Capitelele portalului sunt decorate cu motive de frunze de stejar. Edificiul a fost ridicat pe locul unuia mai vechi in schimbul domniei regelui Sigismund de Luxemburg (1377-1437), suferind in decursul timpului mai multe transformari. In forma initiala avea nava tavanuita, iar corul acoperit cu o bolta sprijinita pe ogive Turnul actual cu o inaltime de 60 m, a fost construit intre anii 1904-1906.

Edificiul se prezinta ca o biserica sala, cu altar poligonal, sacristie pe latura de nord, un pridvor in fatada de sud si un turn-clopotnita in cea de vest. Fatadele de nord si de sud precum si corul sunt sprijinite de contraforturi masive. Pe contrafortul de sud al corului se afla incizat anul 1504. Fatadele navei si ale corului sunt lipsite de elemente decorative. Intrarea principala in biserica se afla situata pe latura de sud, deschisa sub pridvorul acoperit cu o bolta semicilindrica, sustinuta de un arc dublu. Inspre exterior, ferestrele se incheie in arc frant, avand glaful simplu, lipsit de decor.
In jurul biserici a fost ridicata o fortificatie de forma elipsoidala, avand intrarea print-un turn patrat, situat in partea de sud. Un bastion semicircular strajuieste latura de vest, avand incizat anul 1870, iar in partea de nord-vest se observa in zid urma unui portal incheiat in arc frant si alaturi inscriptia: RENOVATUM ANNO 1740 TEMPORE CURATORIS KOMIVES.

Biserica Romano-Catolica

Pe la sfarsitul secolului al XV-lea a inceput construirea bisericii romano-catolice la marginea de nord a pie'ii centrale. Aceasta se prezinta azi ca o biserica cu altar poligonal si cu sacristie pe latura de nord. Atat nava cat si altarul sunt sprijinite in exterior de contraforturi masive. Edificiul are dimensiuni destul de impozante, lungime de 50m si latime de 18,2 m. Altarul masoara in lungime 20,2 m.
Cu privire la data zidirii acestui monument, in literatura de specialitate, datele sunt contradictorii. Se pare totusi, ca a fost zidit in ultimul sfert al veacului al XV-lea si primii ani ai secolului al XVI-lea (1475-1504).
Biserica a fost martora unor evenimente marcante in istoria evului mediu. Aici s-a decretat, cu prilejul dietelor din 1557 si 1568 - printre primele din Europa - libertatea a trei culte religioase existente pe teritoriul Transilvaniei. Din pacate, cu acel prilej nu a fost legiferata si libertatea confesionala a majoritatii populatiei din Transilvania, a taranimii romane.

Dupa glorioasa victorie obtinuta la 3 august 1601 la Goraslau, impotriva ostilor nobiliare comandate de Sigismund Bathory, Mihai se indreapta spre Cluj, unde ajunge la 11 august. De aici porneste spre Turda, in apropierea careia isi aseaza tabara, apoi trimite cea mai mare parte a trupelor sale la Fagaras unde se gasea familia lui intemnitata. La 16 august, in fruntea trupelor imperiale, soseste pe Campia Turzii si neimpacatul sau dusman, generalul Basta, a carui prezenta, potrivit planului de campanie, nu era prevazuta acolo.

Din aceasta pricina, se spune ca intre cei doi comandanti ar fi avut loc neintelegeri in timpul carora, dupa afirmatiile cronicarului Szamoskozy, unul dintre boierii lui Mihai ar fi spus "Am pierdut Ardealul pe Campia Turdei, tot aici voiu sa-l redobandim". Indiferent cum se vor fi petrecut lucrurile, cert este ca Basta avea mandatul imperialilor si intentia expresa de a-l suprima pe voievod. Dupa ce Mihai hotaraste sa-si desparta oastea de cea a lui Basta, la 18 august in ajunul plecarii voievodului spre Tara Romaneasca, generalul convoaca consiliul de comandanti din tabara lui si discuta chemarea si arestarea lui Mihai. Uciderea marelui voievod a fost hotarata cand Basta si-a dat seama ca prin pretentiile si personalitatea sa, Mihai era impotriva intereselor imperialilor austrieci.
Pe locul unde gloriosul voievod a fost sacrificat de Casa de Austria, se ridica astazi un impunator monument care ne aminteste ca jertfa lui Mihai nu a fost un bun risipit fara folos, ci un indemn, un strigat de lupta preluat din generatie in generatie, al carui soroc se va implini abea in 1918, cand la Alba Iulia, capitala celor trei tari unite sub sceptrul sau, un popor care a stiut sa lupte timp de secole cu o perseverenta exemplara, va pectlui actul prin care romanii se regasesc in hotarele unei tari reintregite.