 Cele mai multe orase medii si
mari din Romania se dovedesc a fi doar
localitati fara personalitate. Doar 19 dintre
ele trec clasa cand vine vorba de a oferi un
trai modern si variat.
Se iau primele
cincizeci de orase din Romania, in functie de
populatie. Adica de la Iasi (317.812 locuitori
la 1 iulie 2004, conform datelor de la
Institutul National de Statistica) la Tecuci
(43.074 de locuitori, la aceeasi data). Se ia,
separat, si Bucurestiul, asa, ca sa-l avem ca
termen de comparatie. si, pe baza a nu mai putin
de douazeci si patru de criterii, care de care
mai diverse, li se dau note. Toate criteriile
iau in calcul necesitatile unei familii din
clasa medie, de la un loc de munca adecvat si
bine remunerat pana la existenta unor
posibilitati cat mai diverse de petrecere a
timpului liber si de la nevoia de a se deplasa
rapid in tara si strainatate pana la dorinta de
a duce o viata sanatoasa si
linistita.
Rezultatul nu este tocmai
imbucurator: din localitatile luate in calcul,
doar doua au luat note peste 7, alte sase s-au
incadrat intre 6 si 7, iar unsprezece au luat
note de la 5 la 6. Nu mai putin de douazeci si
sase de centre urbane au primit scoruri intre 4
si 5, altele cinci obtinand, pe baza
criteriilor, note intre 3 si 4. Elocventa este
media notelor celor 50 de orase:
4,98.
Dincolo de Carpati viata e ceva
mai roz
DIFERENTE
Centrele urbane din Transilvania si Banat sunt
mai prietenoase Disparitatile regionale
dintre vestul si centrul tarii, de o parte, si
sudul si estul, pe de alta, sunt prezente si in
rezultatele analizei realizate de Capital. Mai
mult, ies in evidenta si diferentele locale,
dintre zonele de deal si de munte si cele de
campie ale Olteniei, Munteniei si Moldovei.
Timisoara pare a fi orasul in care
merita sa locuiesti in Romania. Economia in
plina dezvoltare, accesul facil la mijloacele de
transport interurbane, terestre si aeriene,
institutiile culturale si universitare pe care
le gazduieste, existenta a numeroase centre
comerciale moderne, pozitionarea geografica, ce
face sa poti ajunge in cateva ore la Viena, rata
scazuta a criminalitatii si gradul de poluare
relativ redus, toate contribuie la plasarea
orasului de pe Bega pe primul loc al topului.
“Cam astea au fost si motivele care ne-au
determinat sa alegem Timisoara pentru investitia
noastra”, spune Elisabeta Gheorghiu, proaspat
repatriata din Germania impreuna cu intreaga
familie, pentru a pune pe roate o
afacere.
La aproape 900 de kilometri
distanta, in celalalt colt al tarii, Constanta
vine puternic din urma. Desi pierde din cauza
distantei mari pana la munte si a uneia si mai
mari pana la granita Uniunii Europene, orasul de
pe malul marii castiga puncte importante pentru
ca este principala poarta comerciala a Romaniei
si, timp de trei-patru luni pe an, capitala
turistica a tarii. Nu toata lumea e de parere ca
locul ocupat de Constanta este meritat. “Eu
de-abia am revenit in tara dintr-o calatorie si
poate sunt inca sub imperiul acelor impresii.
Insa, in acest moment, simt ca imi place
Constanta pentru ca e locul meu, unde stau si
unde am afacerea, insa, din multe puncte de
vedere, situatia de aici nu e chiar asa de
buna”, spune Nicolae Dusu, patronul celui mai
mare producator roman de BCA, Celco SA.
Pe urmatoarele trei trepte ale
clasamentului se afla Sibiul, Brasovul si
Oradea, apropiate nu numai de scorurile similare
primite, ci si de faptul ca sunt, toate, mari
orase din Ardeal, cu traditie atat in domeniul
economic, cat si in cel cultural sau
educational, dar si pentru ca sunt importante
noduri de comunicatie sau ca le ofera
locuitorilor numeroase modalitati de petrecere a
timpului liber. Cam aceleasi caracteristici au
impus, pe locurile 6-7, la egalitate de puncte,
Aradul si Clujul. Surprinzator, poate, pentru
unii, pe pozitia 8 se gaseste Turda, careia se
pare ca ii prieste de minune pozitionarea
favorabila, in centrul Transilvaniei, la o
intersectie importanta de drumuri si la o
aruncatura de bat de Cluj.
Ploiestiul si
Pitestiul au castigat si ele pozitii fruntase,
mai ales din cauza situatiei economice din ce in
ce mai infloritoare, a accesului la reteaua de
transport interurban si a modalitatilor de
petrecere a timpului liber, pierzand puncte din
cauza gradului destul de mare de poluare, a
preturilor mari la case si terenuri sau a
distantei fata de frontiera de vest.
Pentru portiunea clasamentului de la
locul 11 la 20, scorul Ardeal - Vechiul Regat
este 5 la 5. Merita mentionata prezenta aici a
Lugojului si Mediasului, orase mai degraba mici,
dar avantajate de pozitia geografica sau de
caracteristici locale (zacamintele de gaze
naturale, de exemplu), dar si a Medgidiei,
scoasa din anonimat de accesul direct la
viitoarea autostrada Bucuresti – Constanta, la
cea mai rapida cale ferata din Romania si la
canalul Dunare-Marea Neagra, dar si de situarea
la numai jumatate de ora de Constanta.
Orasele din vechiul
regat se inghesuie la coada topului Locurile
21-39 nu furnizeaza nici un fel de surprize,
aici fiind prezente, de-a valma, orase destul de
importante, ca Buzau si Baia Mare, si unele mai
sterse, ca Roman, Zalau sau Petrosani. Cat
despre ultimele unsprezece localitati din
clasament, acestea sunt, toate, din afara
arcului carpatic. sase sunt din Moldova (Onesti,
Vaslui, Barlad, Tecuci, Focsani si Pascani),
doua din Oltenia (Targu Jiu si Drobeta Turnu
Severin) si trei din Baragan (Slobozia,
Alexandria si Calarasi). Cu mici exceptii, e
vorba de orase de campie. Tot cu mici exceptii,
sunt centre urbane relativ noi, fara istorie,
sau foste targuri a caror populatie a fost
crescuta artificial in timpul industrializarii
comuniste.
“Nu surprinde deloc aceasta
situatie. Ardealul e mai dezvoltat si, din acest
punct de vedere, din motive pur si simplu
istorice: in timp ce ei au fost administrati
dupa criterii de inspiratie occidentala, de
partea aceasta a Carpatilor am fost sub
influenta Imperiului Otoman. Din pacate, dupa
1989, pe fondul dezinteresului Occidentului fata
de Romania, se pare ca discrepantele s-au
accentuat in loc sa se reduca”, crede analistul
economic Ilie serbanescu.
Bucurestiul nu
a fost, din motive lesne de inteles, inclus in
clasament. Dar i-am aplicat si lui criteriile
folosite la cele 50 de orase, scorul rezultat
fiind 7,60. Nota care l-ar fi plasat pe prima
treapta a topului, insa nu la foarte mare
distanta de urmatoarele doua clasate. Capitala a
punctat maxim sau aproape maxim la accesul la
infrastructura de transport, comert, educatie si
cultura, la situatia economica si la rata
criminalitatii (una din cele mai mici din
Romania), insa a pierdut la gradul de poluare,
la distanta pana la frontiera de vest, la
accesul la munte si la mare si, mai ales, din
cauza preturilor foarte mari din domeniul
imobiliar.
Analistul si scriitorul
Stelian Tanase, bucurestean get-beget, spune ca
ar parasi si maine Capitala daca ar putea. “Este
un oras mizer, acultural, mutilat de comunism,
de a carui drama sunt totusi pasionat. Din
pacate, nu vad o alternativa viabila la el in
Romania, asa ca, daca ar fi sa ma mut, m-as duce
undeva in Occident”, afirma el.
Nu este alternativa
la Bucuresti “Bucurestiul este un oras
mizer, acultural, mutilat de comunism, de a
carui drama sunt totusi pasionat. Din pacate, nu
vad o alternativa viabila la el in Romania, asa
ca, daca ar fi sa ma mut, m-as duce undeva in
Occident.”
Stelian Tanase,
scriitor
CELE MAI
BUNE SI CELE MAI VITREGE LOCURI IN CARE SA
TRAIESTI
CRITERIILE au fost: accesul
la infrastructura de transport (aeroport,
autostrada, drum european reabilitat, cale
ferata principala), accesul la comert modern
(hipermarket, cash&carry, mall), accesul la
educatie, la cultura (teatru, opera si
filarmonica, cinematograf), situatia economica
(salariul mediu, rata somajului, investitiile
straine per capita), preturile din imobiliare,
gradul de poluare (a aerului, apei si solului),
accesul la munte si mare, accesul la manifestari
sportive, existenta unei gradini zoologice, rata
criminalitatii, dar si distanta pana la granita
cu UE. Fiecare a primit in media finala o
pondere intre 5% si 15%.
Orasul si
scorul 1. Timisoara 7,25
2. Constanta
7,10
3. Sibiu 6,65
4. Brasov 6,58
5.
Oradea 6,50
6-7. Arad 6,25
Cluj 6,25
8.
Turda 6,05
9. Ploiesti 6,03
10. Pitesti
5,95
11. Lugoj 5,87
12. Targu Mures
5,80
13. Satu Mare 5,59
14. Bistrita
5,43
15. Galati 5,28
16. Iasi 5,25
17.
Craiova 5,10
18. Medias 5,08
19. Bacau
5,00
20. Medgidia 4,95
21. Zalau
4,92
22. Rm. Valcea 4,88
23. Alba Iulia
4,87
24. Resita 4,85
25. Giurgiu
4,83
26. Slatina 4,80
27. Targoviste
4,78
28. Braila 4,77
29. Baia Mare
4,75
30-31. Botosani 4,60
30-31. Sf.
Gheorghe 4,60
32. Tulcea 4,57
33-34.
Hunedoara 4,48
Roman 4,48
35. Buzau
4,47
36-38. Deva 4,45
P. Neamt
4,45
Suceava 4,45
39. Petrosani
4,42
40. Alexandria 4,35
Orasul
Scorul
41. Pascani 4,22
42. Dr. Tr.
Severin 4,12
43-44. Calarasi 4,10
Tecuci
4,10
45. Targu Jiu 4,05
46. Focsani
3,90
47. Slobozia 3,80
48. Onesti
3,75
49. Vaslui 3,25
50. Barlad
3,15
CALITATEA VIETII PE PLAN
MONDIAL
ZÜRICH este, potrivit
unui studiu realizat de Mercer, pe primul loc in
ceea ce priveste calitatea vietii in marile
orase, urmat la mica distanta de Geneva si apoi
de Vancouver, Viena si Auckland (Noua
Zeelanda).
TOPUL realizat de
Economist Intelligence Unit (EIU) in 2005 ia in
calcul statele lumii. El plaseaza Irlanda pe
locul 1, cu un scor de 8,333, urmata de Elvetia,
cu 8,068, Norvegia, cu 8,051, Luxemburg, cu
8,015, Suedia, cu 7,937, si, foarte aproape,
Australia, cu 7,935. Italia se afla pe locul 8,
Spania, pe 10, Statele Unite, pe 13, Franta, pe
25, Germania, pe 26, iar Marea Britanie, pe
locul 29.
MEDIA UNIUNII EUROPENE
este 7,504, cu unsprezece sutimi sub scorul
inregistrat de SUA.
ROMANIA este
plasata in acest clasament pe locul 58, cu
scorul de 6,105, o pozitie in spatele Bulgariei
(6,162). Inaintea tarii noastre se mai afla,
printre altele, Cehia, Ungaria, Slovacia,
Polonia, Croatia, Turcia, dar si o serie de tari
din Asia de Sud-Est si America de Sud, iar dupa
noi vin tarile baltice, Serbia, Albania,
Ucraina, Moldova sau Rusia, plus state africane
sau din Asia Centrala.
Un oras neprietenos
sau anost ne imbolnaveste de nervi
IMPACT
Intreaga viata, de la relatiile de familie pana
la modul in care ne comportam la munca sau la
scoala, poate fi influentata de locul in care
traim O urbe in care nu ne simtim in apele
noastre sau in care nu avem cu ce sa ne umplem
timpul ne scade randamentul si stimuleaza
depresiile.
Sa presupunem ca v-ati
construit casa visurilor - incapatoare,
confortabila, frumoasa de-a dreptul. Iar pe
langa ea v-ati amenajat o curte cu tot ce-i
trebuie unui om obisnuit sa se simta bine: un
foisor in care sa luati masa de primavara pana
toamna, un gratar, un loc de joaca pentru copii,
o cusca cocheta pentru caine, eventual si o mica
piscina.
Cu toate acestea, imediat ce
iesiti pe poarta simtiti ca ceva nu e in regula.
Orasul in care locuiti e gri si la propriu, si
la figurat. Blocuri ceausiste cu tencuiala
crapata si culorile spalate de ploi marginesc
toate cele cateva strazi mai largi, exagerat
numite bulevarde, iar in centru cateva cladiri
ceva mai aratoase adapostesc institutiile
administratiei publice. Ici-colo, cate o casa
noua sau renovata mai sparge monotonia, impreuna
cu nelipsitele sedii de banci din sticla si
otel. Intr-un astfel de loc, oferta de locuri de
munca bine platite e foarte limitata, la fel si
cea de petrecere a timpului liber: singurul
cinematograf si-a inchis portile de doi ani, iar
sala de spectacole a primariei gazduieste din an
in Paste concerte cu formatii de mana a treia,
piese de teatru jucate de cercul de profil al
liceului sau cate o campanie de evanghelizare
sustinuta de un pastor american cu voce
rasunatoare. Cumparaturile se fac fie in piata,
fie luand la rand magazinele de la parterul
blocurilor, iar drumul pana in cel mai apropiat
mare oras se transforma in cosmar din cauza
soselei pline de gropi ce duce
intr-acolo.
Multi vor recunoaste in
aceasta descriere, cel putin partial, o asezare
pe care o stiu sau unde chiar locuiesc in
prezent. Din pacate, in Romania, mai ales in
Oltenia, Baragan si Moldova, exista numeroase
centre urbane carora le lipsesc unele din cele
mai importante functii ale orasului.
“Intr-adevar, nu prea avem ce face pe-aici. Noi,
tinerii, iesim sa ne plimbam seara pe bulevardul
central, uneori il parcurgem de la un capat la
altul de zece ori. Mai rau e cand ploua sau
iarna, ca trebuie sa ne inghesuim prin baruri.
Am auzit ca se construieste un magazin Kaufland
la noi – cred ca o sa ma duc acolo in fiecare
zi”, spune un elev al Colegiului National “Roman
Voda” din Roman. “Calitatea vietii ne
influenteaza randamentul la scoala, la locul de
munca, dar si relatiile cu cei din jur. Nu este
deloc o intamplare ca rata depresiilor a crescut
vertiginos in ultimii ani”, arata psihologul
Augustin Cambosie, co-presedintele Federatiei
Romane de Psihoterapie. El arata ca suntem, de
multe ori, prinsi intr-un cerc vicios: din cauza
starii psihice induse de mediul neprietenos in
care locuim, nu mai suntem in stare ca, fiecare
pe felia lui de activitate, sa identificam
mijloacele prin care am putea schimba lucrurile
in bine. “In ultima vreme, tendinta este sa
asteptam ca problemele noastre sa fie rezolvate
de Uniunea Europeana”, crede
Cambosie.
Asteptare care are mari sanse
sa se dovedeasca inutila, avand in vedere ca
unul dintre principiile pe baza caruia Bruxelles
intinde o mana tarilor membre sau candidate este
cel al parteneriatului. Cu alte cuvinte, UE ar
putea sa ne ajute sa schimbam, mai mult sau mai
putin, modul in care traim, inclusiv cel in care
interactionam cu orasele noastre, cu conditia sa
ne implicam si noi.
LOCALITATILE MICI
NU SUNT PREA SEXY In primele zece clasate,
doar UN ORAS are mai putin de 100.000 de
locuitori. In urmatoarea grupa de zece sunt
PATRU localitati din aceasta categorie, iar pe
locurile 21-40 se afla PAISPREZECE orase de
dimensiuni medii. Asta in timp ce, in ultimele
zece clasate, OPT au mai putin de 100.000 de
locuitori. Este evident ca, pe masura ce
populatia scade, se reduc si “calitatile” unei
localitati (de la oferta educationala si de
petrecere a timpului liber la situatia
economica).
Orasul si
randamentul “Calitatea vietii ne
influenteaza randamentul la scoala, la locul de
munca, dar si relatiile cu cei din jur. Nu este
deloc o intamplare ca rata depresiilor a crescut
vertiginos in ultimii
ani.”
Augustin
Cambosie,
psiholog, co-presedintele
Federatiei Romane de Psihoterapie |
