II. OBIECTIVE, CONCEPTE si POLITICI, SCENARII

2.1. OBIECTIVE

Obiectivul general urmarit de Consiliul Local Turda este :
1) crearea si asigurarea de conditii de viata la standarde de calitate europene pentru toti locuitorii municipiului si pentru toti partenerii economici care îsi desfasoara activitatea aici
2) cresterea durabila a activitatii economice si nivelului de ocupare a fortei de munca,
3) protectia resurselor umane si de mediu
4) reducerea dezechilibrelor de dezvoltare economica si sociala în raport cu marile municipii.

Premisele si conditiile necesare realizarii acestui obiectiv generic constau în reabilitarea, dezvoltarea si protejarea infrastructurilor de baza si a conditiilor naturale (ambientale), în abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu, în asigurarea si regenerarea resurselor financiare adecvate.

In consecinta, obiectivul particular al strategiei de dezvoltare durabila a Municipiului Turda este formulat mai jos sub forma unui ansamblu de directii (obiective) prioritare (subpunctele reprezinta masuri si/sau strategii generale de realizare a obiectivelor) :

1. Incheierea procesului de urbanizare si modernizare a întregii localitati :
• bransarea 100% a locuitorilor la reteaua de apa potabila
• bransarea 100% a locuitorilor la reteaua de canalizare
• modernizarea 100 % a drumurilor si cailor de acces
• solutionarea gestiunii eficiente a energiei (încalzire, iluminat)
• solutionarea colectarii si depozitarii ecologice a deseurilor
• instalarea unei retele performante de comunicatie electronica (o autostrada numerica pe circuite de fibra optica)

2. Stimularea sectoarelor productive si a serviciilor publice
• Promovarea si asigurarea infrastructurilor de baza pentru afaceri (parcuri industriale, zone de activitati, centre logistice si de informare)
• Sprijinirea prioritara a IMM-urilor care abordeaza tehnologii noi (tehnologii noi, activitati cu mare valoare adaugata, utilitatile publice)
• Reorganizarea si eficientizarea serviciilor publice
• Eficientizarea serviciilor administratiei publice locale
• Crearea Comunitatii Urbane Aries – Turda – Câmpia-Turzii
• Valorificarea potentialului local prin investitii publice care sa dinamizeze activitatile si sa atraga investitiile private (în particular :
a) infrastructura turistica
b) societatea informationala si
c) infrastructura de marketing si comercializare a produselor locale (piete, « târguri », centre de colectare si distributie produse agricole, zonale, etc.)
• Reorientarea mai echilibrata a resurselor de la bugetul central (Accesul la finantari prin Consiliul Judetean)

3. Dezvoltarea urbanistica coerenta si protectie a mediului
• Reevaluarea zonelor urbanistice, a spatiului intravilan si extravilan (planuri de urbanism general si zonal) în perspectiva dezvoltarii habitatului si a zonelor de activitati si în perspectiva integrarii spatiului intercomunitar (comunitatea urbana)
• Reevaluarea profilului arhitectural general a municipiului: zona centrala, cartiere, spatii verzi, spatii pentru utilitatile publice (apa, apa uzata, transport, deseuri), spatii pentru activitati
• Reevaluarea spatiilor limitrofe hotarelor administrative în perspectiva crearii de zone protejate si parcuri naturale, parcuri balneare si de agrement – cu integrarea spatiului intercomunitar (comunitatea urbana)
• Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear, de agrement si cultural în conformitate cu cerintele de durabilitate din punct de vedere al mediului si cu protejarea adecvata a capitalului natural si ecologic al zonei.

4. Dezvoltarea resurselor umane locale, cresterea ratei de ocupare a populatiei si stabilizarea competentelor
• Dezvoltarea învatamântului – în particular postliceal (universitar, profesional)
• Promovarea si sprijinul structurilor de « învatare continua », de specializare si de perfectionare
• Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii pentru învatamânt si activitati culturale si sportive ( sali de spectacol, terenuri, sali de sport)
• Dezvoltarea partenariatului cu structurile societatii civile (ONG-uri)
• Dezvoltarea partenariatului cu sectorul privat – cu parteneri locali, nationali si internationali (partenariat economic, partenariat financiar – delegari de servicii).

2.2. CONCEPTE si POLITICI

Conceptul de „dezvoltare durabila” - în spiritul caruia a fost conceputa si redactata prezenta Strategie – ilustreaza rolul ordonator si impactul asupra activitatilor economice si de administratie publica pe care îl pot avea o idee coerenta sau un principiu (idei sau principii identificate, bine definite si apoi validate de o comunitate). Mai multe asemenea concepte au intrat în limbajul administrativ si legislativ si sunt folosite în mod curent atât de administratia publica cât si de societatea civila. (coeziune sociala, excluziune sociala, partenariat public-privat, gestiune integrata, etc.)

De o maniera generala, cadrul reglementar în vigoare si directivele europene (ca orizont institutional) stau si vor sta la baza întregii activitati a Consiliului Local. Actele normative si documentele internationale pun la dispozitie un ansamblu de principii si norme pe care le regasim aproape integral reformulate în legislatia interna. (In anexa se afla o lista selectiva de legislatie).

In prezenta Strategie de dezvoltare durabila a Municipiului Turda sunt reamintite si reformulate, în particular, câteva concepte care, în acord cu legislatia în vigoare, permit o abordare coerenta si eficienta a politicilor sectoriale de catre Consiliul Local Turda. Definirea acestor concepte structureaza si orienteaza politicile si deciziile Consiliului Local si servesc ca repere în particular pentru redactarea regulamentelor de functionare a serviciilor si a caietelor de sarcini pentru delegarea serviciilor.

Servicii publice destinate pietei

Conform cu reglementarile europene, ansamblul principalelor servicii publice (apa, termie, salubritate) fac parte din categoria de (1)servicii destinate pietei.

Este semnificativa definitia si descrierea pe care o fac reglementarile europene în aceasta materie: serviciile destinate pietei sunt toate serviciile care pot face obiectul vânzarii si cumpararii pe piata si care sunt produse de o unitate economica ale carei resurse provin în cea mai mare parte din vânzarea productiei realizate. Productia de produse si servicii destinate pietei este definita ca productia/serviciul care se schimba sau este susceptibila a fi schimbata pe piata la un pret care îi permite, cel putin, acoperirea costurilor. Toate bunurile, prin conventie, sunt considerate a fi destinate pietei.

Servicii publice nedestinate pietei

A doua categorie de servicii, servicii nedestinate pietei, este definita de reglementarile europene ca servicii furnizate colectivitatii în ansamblul ei de catre administratia publica si privata. Serviciile sunt furnizate cu titlu gratuit sau cvasi-gratuit ( de exemplu, iluminatul public, spatiile verzi, drumurile comunale, etc.)

Aceste doua concepte trebuie considerate în stabilirea politicilor tarifare pe care le va adopta Consiliul Local pentru serviciile publice si în stabilirea caracterului de serviciu public – sau nu - pentru fiecare utilitate.

Pentru apa, de exemplu, Directiva Cadru europeana a apei (din anul 2000/60/EU) spune ca „apa trebuie sa se plateasca singura”. Principiul este valabil pentru ansamblul serviciilor publice care sunt servicii destinate pietei (apa, termie, salubritate). Costurile acestora trebuie sa fie acoperite integral de vânzarea produsului.

Serviciul public este un sistem ( tehnic, economic, financiar) închis : el este conditionat în mod absolut de capacitatea sa de a regenera integral - resursele financiare de care are nevoie si respectiv de a mentine neîntrerupt (sau reface) starea tehnica de functionare. Cu titlu de comparatie, poate fi amintitit ca, înainte de 1990, serviciile publice functionau ca sisteme „deschise” în masura în care costurile curente de exploatare (salarii, materii si materiale, energie) erau acoperite de obicei din tarif iar costurile de investitie veneau „din exterior” respectiv de la bugetul central.

Constrângerea de continuitate

Serviciul public, prin natura sa, este supus constrângerii de continuitate. Aceasta constrângere de asigurare a continuitatii atrage consiliului local o responsabilitate majora pe care o asuma sub forma a 3 obligatii :
• sa evalueze corect costurile de exploatare si sa le controleze eficient prin contractul de operare (de gestiune delegata)
• sa evalueze corect nevoile de investitie, prioritatile investitionale, cele mai eficiente scenarii de finantare (plan director al serviciului)
• sa evalueze corect si sa impuna ferm o politica tarifara acoperitoare pentru costurile reale (costuri de exploatare si costuri de investitie)

Valoarea de înlocuire a infrastructurii serviciului

Ce este: o valoare numerica exprimata în Lei (constanti) sau în Euro (moneda considerata „constanta”) estimata ca necesara pentru înlocuirea infrastructurii serviciului în totalitatea sa. Va fi numita în continuare Valoarea de înlocuire. Valoarea de înlocuire este cunoscuta în practica economica si financiara sub denumirile urmatoare:
- costul de înlocuire brut (replacement cost new) care este costul curent de achizitie a unui bun nou, similar sau cu o capacitate operationala sau potential de servicii echivalent, folosind materiale, tehnologii, proiecte si normative moderne;
- costul de înlocuire net (net replacement cost) care este costul ce ar aparea pe piata pentru achizitia unui bun substitut egal satisfacator; mai simplu, costul de înlocuire brut minus deprecierea;
- valoarea finala de restaurare (reinstatement value) care este data de costurile totale de refacere identica si integrala a bunului (imobil sau mobil) la conditia initiala, dar nu mai buna sau mai extinsa decât situatia de nou).

Am retinut conceptul generic de valoare de înlocuire pentru ca ni s-a parut unul mai usor de perceput si mai intuitiv si din ratiuni de facilitate de utilizare (la nivelul de analiza al prezentului document – nuantele între costul de înlocuire net si brut sau valoarea de restaurare sunt neesentiale)
La ce este folosita: Valoarea de înlocuire serveste la evaluarea limitei inferioare a cotei anuale de înlocuire pe care consiliul local trebuie sa o asigure. Aceasta cota minima anuala este în principal asigurata prin redeventa. Redeventa este colectata de operator si varsata consiliului local care o utilizeaza pentru investitiile specifice (reabilitari, modernizari, dezvoltari ale infrastructurii). Redeventa este inclusa în bugetul anual al consiliului local. Investitiile sunt planificate si ierarhizate în conformitate cu planul director al serviciului – elaborat de consiliul local.

Observatii: Consiliul local trebuie sa evite categoric asimilarea sau identificarea Valorii de înlocuire cu valoarea contabila în calculul redeventei minime anuale si respectiv a valorii amortizarilor cu valoarea minima a redeventei. Este notorie inertia reglementarilor de reevaluare a mijloacelor fixe si nivelul lor inadecvat. (Pentru unele elemente de infrastructura valoarea contabila poate fi de peste 15-20 de ori mai mica decât valoarea de înlocuire).

Redeventa minima anuala

Ce este: o valoare numerica exprimata în Lei sau Euro si care se calculeaza prin împartirea valorii totale de înlocuire la durata normata medie a infrastructurii. Va fi numita în continuare redeventa. Ea defineste suma - colectata de Operator si varsata Consiliului Local - estimata ca necesara pentru a fi consumata pentru investitiile din exercitiul în curs sau (partial) acumulata pe o durata mai mare decât un exercitiu financiar si care este consumata apoi punctual pentru investitii (proiecte) pe infrastructura serviciului.
La ce este folosita: la realizarea lucrarilor care conduc la reevaluari ale mijloacelor fixe sau la obiective noi care, potrivit legii, reprezinta imobilizari (mijloace fixe). Generic, investitiile specifice sunt reprezentate de (1)reabilitari, (2)modernizari, (3)dezvoltari ale infrastructurii.

Consiliul Local Turda va fi cu siguranta constrâns sa reevalueze politica sa de venituri (fiscale si nefiscale) pentru a armoniza nevoile de investitie în infrastructurile edilitar-gospodaresti ale serviciilor publice. În acest sens, noile reglementari de organizare si functionare a serviciilor publice permit o utilizare nuantata a redeventei - peste limita strict necesara serviciului care o genereaza.

Redeventa va putea juca un rol important în modelarea noilor bugete locale. Implicit, perceperea unei redevente conduce la obligativitatea unei relatii contractuale cu Operatorul serviciilor si respectiv restructurarea regiilor. La aceasta data, nici unul dintre serviciile publice gestionate de Consiliul Local Turda nu functioneaza pe baza unui adevarat Contract de operare a serviciului.

Bugetul consumatorului pentru serviciu

Ce este: o valoare numerica exprimata în Lei sau Euro si care se calculeaza prin însumarea tuturor cheltuielilor directe si indirecte - lunare sau anuale - aferente unui serviciu. Va fi numit în continuare bugetul serviciului. Bugetul serviciului (bugetul pentru apa, bugetul pentru încalzire, etc.) se defineste
1. per persoana sau
2. per familie
(considerate ca entitati economice si sociale de baza).

Bugetul serviciului include ansamblul :
1. costurilor directe (valoarea facturii) si – eventual –
2. costurilor indirecte (taxe speciale, servicii obligatorii anexe, etc.).
La ce este folosit: Bugetul serviciului este implicat în :
• aprecierea (1)impactului financiar pe care îl are serviciul asupra consumatorilor. Pentru aceasta este corelat cu un alt indicator socio-economic de baza: pragul de suportabilitate
• aprecierea (2)eficientei de gestiune a operatorului si a consiliului local. Eficienta operatorului este data de nivelul costurilor de exploatare. Eficienta consiliului local este data de capaciatea sa de a prevedea, optimiza, ierarhiza realizarea investitiilor si a montajelor financiare.
Observatii:
Bugetul serviciului este singurul indicator pertinent pentru a aprecia daca:
• un serviciu este „scump” sau „ieftin” •
• activitatea unui operator este „eficienta” sau „ineficienta” •
• consiliul local a gestionat „bine” sau „nesatisfacator” un serviciu public.
Bugetul serviciului (si în nici un caz tariful unitar) este indicatorul care trebuie sa fie promovat de consiliul local si de operator în dialogul cu beneficiarul.
Bugetul serviciului este un indicator generic de control si de performanta care poate fi inclus în clauzele contractului de gestiune delegata.

Fondul de solidaritate comunitara

Acest fond este provizionat prin marirea valorii minime a redeventei colectate de Operatorii serviciilor publice cu un mic procent (de ordinul a 5%). Sumele colectate astfel sunt utilizate prin decizie a Consiliului Local pentru sprijinirea segmentului de populatie care are dificultati reale de achitare a facturilor pentru serviciile publice. Sprijinul se face în directia Operatorului în vederea acoperirii valorilor facturate dar care nu pot fi încasate.

Fondul este gestionat dupa criteriile stabilite strict de Consiliul Local în acord cu Operatorul serviciilor.

Pragul de mentinere a capitalului
(si/sau a valorii activelor)

Din punctul de vedere al proprietarului (proprietar al unei întreprinderi sau, în cazul consiliului local: proprietar al patrimoniului public) singurul criteriu valabil de evaluare a echilibrului economic si financiar si respectiv a profitului este ca la finele perioadei de evaluare capacitatea reala de cumparare a capitalului sa fie cel putin echivalenta cu capacitatea capitalului initial investit. Conditia este valabila si pentru valoarea activelor sau „patrimoniului”. Aceasta perspectiva face apel la conceptul financiar de capital (respectiv de valoare a activelor) si este definita de ultimele reglementari contabile românesti OMF 94/2001 (armonizate cu Directiva a IV a CEE si standardele internationale de contabilitate).
Pragul de mentinere a capitalului este o valoare relativa (un indicator relationat la un an de referinta, sau începutul perioadei, si la indicele inflatiei si/sau al devaluarii) care permite comparatii pertinente cu valorile nominale înregistrate la sfîrsitul perioadei raportate.

Un capital este „mentinut” doar daca valoarea nominala de la finele perioadei este egala sau mai mare decât pragul de mentinere (valoarea initiala actualizata).

Daca se face apel la conceptul fizic de capital (respectiv al valorii activelor) – comparatia valorii nominale de la finele perioadei cu pragul de mentinere a capitalului – atunci putem determina nivelul capacitatii de productie (mai mic, mentinut, sporit), sau eficienta, sau nivelul de degradare a mijlocului de productie.

Prin raportarea la pragul de mentinere a capitalului poate fi apreciata dinamica întreprinderii: de echilibru functional, de decapitalizare sau de capitalizare.

Demersul de raportare sistematica la pragul de mentinere a capitalului (în perspectiva financiara sau fizica) trebuie aplicat distinct si paralel pentru :
1. capitalul propriu (activele proprii) al (ale) operatorului si respectiv pentru
2. patrimoniul public – al carui proprietar este consiliul local dar care este încredintat spre gestionare operatorului.

Finantari punctuale si finantari permanente

Nevoile de finantare a investitiilor pentru infrastructura publica au un caracter permanent care decurge din uzura fizica si morala a acestora. (Se poate considera ca un ciclu de înlocuire integrala a infrastructurii publice este, în medie, de maximum la 50 de ani).

Consiliul Local are obligatia de a asigura surse constante de finantare a investitiilor anuale.

In ipoteza în care Turda fructifica oportunitatea de finantare de tip ISPA sau PHARE care include un segment nerambursabil, trebuie retinut ca aceste finantari sunt punctuale, irepetabile si ca nivelul de finantare acordat este insuficient pentru a acoperi nevoile reale de investitie ale municipiului. Finantarea din program nu se poate substitui efortului propriu de finantare constanta, anuala, a investitiilor pe domeniul public.

Chiar daca orice segment nerambursabil prin programe europene aduce un avantaj cert (reduce initial si temporar o parte din contributia financiara pe care trebuie sa o suporte populatia), Municipiul Turda are nevoie pentru serviciile sale publice de un buget anual constant – corelat cu
1. dimensiunea patrimoniului public si cu
2. nevoile particulare de dezvoltare.

Consiliul Local Turda nu poate renunta la propria sa politica tarifara (inclusiv redeventa) si nici la pachetul propriu de decizii referitoare la restructurarea serviciilor si la strategia acestora (decizii cu caracter de urgenta daca se ia în considerare situatia actuala).

Comunitatea urbana

Comunitatea Urbana este – în cazul particular Turda – Câmpia Turzii – o structura asociativa a consiliilor locale, creata în acord cu prevederile legale în vigoare.

Elementul specific pe care aceasta structura asociativa îl aduce este impunerea prin prevederi statutare a (1) legitimitatii si a (2) reprezentativitatii deciziilor si atributiilor pe care le va asuma. În acord cu reglementarile si practica europeana în materie, aceasta legitimitate si reprezentativitate vor fi conferite de prezenta în structura de conducere a Comunitatii - exclusiv a alesilor din localitatile asociate: primari si consilieri în numar poportional cu ponderile localitatilor.

De asemenea, Comunitatea urbana va gestiona exclusiv activitatile, serviciile si patrimoniul pe care, în prealabil, fiecare consiliu local în parte l-au declarat „de interes intercomunitar” prin decizie adoptata cu 2/3 din voturi.

Partenariatul public-privat (PPP)

Partenariatul public-privat este înteles generic ca orice forma de participare comuna a Consiliului Local si a unui partener privat în asumarea si împartirea de responsabilitati, riscuri, eforturi si beneficii din actiuni si activitati punctuale sau de durata, cu caracter lucrativ sau nelucrativ.

In sens strict, PPP este reglementat de legislatia în vigoare.

Din punctul de vedere al Consiliului Local, asteptarea pe care o are de la un PPP este de:
• eficientizare financiara (finantarea si realizarea investitiei)
• garantare calitatii si eficientei serviciilor
Aceasta este si justificarea încheierii partenariatului.

Scenarii de co-finantare si de pre-finantare

Consiliul Local acorda o atentie particulara scenariilor de co-finantare si/sau de prefinantare pentru obiective (investitii, servicii, actiuni, evenimente).

Co-finantarea este înteleasa ca o participare a tertilor (persoane fizice sau juridice, private, mixte sau bugetare) la realizarea unei investitii, alaturi de Consiliul Local Turda – pe obiective care prin natura lor si/sau prin Lege revin în sarcina de finantare a Consiliului Local Turda în virturea calitatii sale de proprietar. Numarul co-finantatorilor nu este îngradit de Lege. Prezenta lor în contractul cu Consiliul Local se justifica doar prin prisma rolului pe care îl poate juca fiecare si în urma acceptarii conditiilor contractuale.

Co-finantatorii primesc din partea Consiliului Local, pe baze contractuale si în conditiile Legii o remuneratie sau/si alte avantaje (de exemplu dreptul de exploatare).

Angajarea într-o co-finantare se justifica doar atunci când ea produce avantaje pentru Consiliul Local si indirect pentru cetateni – cu respectul beneficiilor asteptate de co-finantatori si prevazute contractual. Avantajele urmarite sunt:
• Avansul de lichiditati de catre co-finantatori în numele si pentru Consiliul Local (Consiliul Local si în ultima instanta populatia – nu sunt obligate sa angajeze un efort financiar initial pe care s-ar putea sa nu îl suporte în momentul începerii investitiei)
• Reducerea riscurilor de rambursare a componentei de credit rambursabil prin monitorizarea Operatorului si activitatii acestuia (prevazuta în Contractul de finantare)
• Garantia unei operari eficiente si de calitate

Modelul clasic de cofinantare de tip ISPA

Programele europene de tip ISPA (sau PHARE sau SAPARD) sunt modele de cofinantare în care o componenta este nerambursabila si prin aceasta aduc un beneficiu suplimentar pentru Consiliul Local si deci pentru Populatie. Pâna la aceasta data contractele de co-finantare ISPA au inclus doar 3 sau 4 parteneri:
1. Consiliul Local
2. Operatorul serviciului (regie a consiliului local)
3. Bugetul central
4. Banca (de obicei BERD) care crediteaza Consiliul Local pentru partea rambursabila a programului.

Modelul clasic de tip ISPA are doua limitari care pot fi penalizante pentru orasele mici si mijlocii cum este si cazul Municipiului Turda:
1. Chiar daca o componenta din finantare este nerambursabila, partea rambursabila obliga Consiliul Local sa limiteze valoarea investitiei mult sub nevoile prioritare;
2. „Investitia” realizata prin program este în realitate compusa dintr-o lista de „obiective” – de cele mai multe ori disparate. În cazul Turda, de exemplu, lista include obiective de apa, de canalizare, de statii de tratare, în mai multe locatii: Turda, Câmpia Turzii si comunele limitrofe. Procedurile de licitare a lucrarilor sunt aplicate pentru fiecare „obiectiv” în parte. Astfel, adjudecarea corecta a fiecarui obiectiv în parte garanteaza doar cel mai bun raport calitate/pret pentru fiecare obiectiv si în nici un caz coerenta si eficienta functionarii ansamblului. În clar, acest model de licitare favorizeaza „constructorii” si „furnizorii” si lasa riscurile de exploatare exclusiv asupra operatorului (regie a Consiliului Local). Responsabilii ISPA au sesizat deja acest inconvenient si au identificat mai multe operatii a caror reusita a fost din aceasta cauza umbrita.

Un nou model de cofinantare: modelul CL - PPP - ISPA.

Acest model de cofinantare aduce:
• un plus sensibil de eficienta financiara si tehnica
• reduce sensibil dificultatile si riscurile de rambursare pe care le asuma Consiliul Local, respectiv populatia
• permite o extindere a investitiei initial prevazute fara modificare a efortului Consiliului Local. Extinderea este realizata prin componenta financiara suplimentara negociata cu partenerul privat
• garanteaza o eficienta globala mai mare a investitiei (eficienta considerata ca însumare a costurilor de investitie + costurile de exploatare) si implicit asigura un nivel mai mic al tarifului pentru exploatarea serviciului.
• Transfera majoritatea riscurilor de exploatare si rambursare asupra partenerului privat

In modelul nou CL-PPP-ISPA apare un partener generic în plus:
1. Consiliul Local
2. Operatorul serviciului (regie a consiliului local sau operator cu capital mixt sau privat )
3. Bugetul central
4. Banca (de obicei BERD) care crediteaza Consiliul Local pentru partea rambursabila a programului.
5. Partenerul privat (o societate sau un consortiu)

Prin implicarea partenerului privat, autoritatea publica este în primul rând interesata de optimizarea costurilor.

Spre deosebire de modelul ISPA clasic de finantare – care este orientat spre evaluarea si alegerea constructiei si constructorului – noul model de finantare CL-PPP-ISPA este orientat spre obiectivul fundamental care este calitatea si eficienta serviciului în conditiile celui mai bun raport calitate/pret.

Obiectul licitatiei devine „realizarea investitiei” + ”garantarea costurilor de operare”. „Investitia” se compune din aceeasi lista de „obiective” disparate dar Licitatia se face pentru ansamblul obiectivelor si include în plus garantiile de rezultat în exploatare: adica, pe lânga garantia de buna executie a investitiei la cel mai bun pret, ofertantul îsi asuma responsabilitatea de a nu depasi pretul unitar de exploatare - pe tot parcursul contractului de exploatare a serviciului.

Implicit, ofertantul îsi asuma responsabilitatea de a valida si eventual amenda (sau reface integral) partea de design/proiectare – pentru a obtine rezultatele cele mai bune.

Asa cum se poate observa, partenerul privat, prin riscurile de exploatare pe care si le asuma, devine cel putin la fel de interesat ca si Consiliul Local de calitatea executiei si de eficienta globala a serviciului.

Formula de evaluare a celor doua valori licitate (pentru (1)-investitie si pentru (2)-costurile de exploatare) în vederea determinarii ofertei celei mai eficiente si mai avantajoase pentru Consiliul Local este un algoritm matematic care suprima aprecierile subiective si surprizele pe parcursul exploatarii.

Acest model este asimilabil unui model BOOT – cu 3 deosebiri importante : 1. Licitatia urmeaza procedura ISPA iar reprezentantii ISPA fac parte din comisia de adjudecare 2. Oferta trebuie sa includa pe lînga valoarea investitiei (constructiei) si costurile garantate de exploatare si o propunere de co-finantare. 3. Realizarea investitiei si gestiunea banilor în vederea realizarii investitiei – inclusiv a fondurilor nerambursabile – se face de catre câstigatorul desemnat (si nu de „unitatea de implementare ISPA” ). Cîstigatorul desemnat aduce totodata partea complementara de finantare pe care a ofertat-o.

(BOOT = Build – Own – Operate - Transfer – în traducere: Constructie - Pastrare în proprietate – Operare pe durata contractului – Transfer al proprietatii catre propietarul de drept Consiliul Local) - este un model contractual de realizare a unei investitii în numele Consiliului Local care este proprietarul de drept al oricarei infrastructuri publice. Avantajul acestui model consta în aceea ca ansamblul riscurilor de finantare, executie a constructiei, operarea serviciului pe durata contractului sunt asumate de ofertantul câstigator, care devine concesionarul serviciului pe durata contractuala. La finalul Contractului – investitia revine integral în dreptul de proprietate al Consiliului Local.

Se mai poate observa ca acest model (fata de modelele „la cheie” sau BOT „Constructie –Pastrare – Transfer”) este cel care aduce cele mai multe garantii de buna executie si de randament financiar global al exploatarii întrucât „constructorul” este în acelasi timp „finantatorul” si „beneficiarul” tempoar al investitiei si în calitate de „operator” nu poate cere tarife superioare celor initial ofertate.

Pentru Consiliul Local Turda este recomandabila promovarea acestui nou model de cofinantare în cadrul unui partenariat dublu de tip PPP-program ISPA. în acest sens, în interesul populatiei si al Consiliul Local, acesta va trebui sa-si faca cunoscuta optiunea si sa angajeze demersurile administrative si procedurale pe lînga Comitetul ISPA si pe lînga celelalte institutii abilitate sa intervina în program.

Reusita acestei optiuni este data în egala masura de profesionalismul cu care este redactat caietul de sarcini al licitatiei si sunt fixate criteriile de evaluare a ofertelor. Printre elementele care trebuie incluse în caietele de sarcini - pentru a provoca o concurenta puternica între competitori si o evaluare corecta a ofertelor - figureaza:
- formularea de criterii precise, stricte si comparabile la evaluarea ofertelor
- formularea obiectivului final al licitatiei – chiar daca sunt implicate constructii si echipamente – sa fie facut în termeni de eficienta si de calitate a serviciului, cu indicatori de performanta, standarde nationale – europene de calitate.

Repartitia efortului de finantare a investitiilor

Efortul de finantare a investitiilor se repartizeaza asupra tuturor utilizatorilor serviciului si direct sau indirect asupra tuturor contribuabililor.

In cazul apei si canalizarii, la Turda de exemplu, mai mult de 33% din valoarea facturilor este achitata de agentii economici. Aceasta face ca numarul total de echivalenti consumatori sa fie proportional mai mare decât numarul de locuitori conectati. Din 1000m3 facturati doar 666 sunt achitati de populatie si, corespunzator, pentru orice investitie de 1.000 € - efortul investitional suportat de populatie este de doar 66%.

In cazul unei investitii punctuale, cu cofinantare europeana nerambursabila, o parte semnificativa a investitiei între 70% si 80% este absorbita de fondurile nerambursabile.

Cu titlu indicativ, pentru serviciul de apa, dam un model de repartizare a efortului de investitie:

Interpretarea datelor:

In cazul unei cofinantari clasice de tip ISPA – în care 75% din valoarea investitiei este nerambursabila pentru fiecare 1.000.000 €, partea rambursabila este de 250.000 €.

Daca acesti bani (250.000€) sunt împrumutati de la o banca cu dobânda de 10% si pe o durata de 10 ani, costul creditului este de 143.176 € adica, Consiliul sau Operatorul trebuie sa ramburseze în total 393.176 € în 10 ani.

In ipoteza ca Operatorul vinde anual 3.5000.000 m3 de apa (valoare apropiata de volumele real vândute la Turda) atunci ansamblul costurilor pe 1 m3 va fi de cca. 251 Lei pentru amortizarea totala a investitiei (respectiv pentru a aduna bani de reabilitare si înlocuire la capatul duratei normate de viata) si respectiv de 444 Lei pentru rambursarea creditului. Se poate opta pentru o plata de 444 Lei /m3 timp de 10 ani si apoi de numai 251 Lei.

Se observa de asemenea ca populatia ar trebui sa suporte o crestere de peste 50% a acestor costuri daca volumele vândute agentilor economici nu ar exista.

2.3. SCENARII

Scenariile de dezvoltare durabila evalueaza traiectoriile posibile ale dezvoltarii municipiului între ipotezele pesimista, minimalista, medie, optimista.

Contextul actual si perspectiva de integrare europeana confera autonomiei locale toata ponderea ei de prerogative si de responsabilitate. Angajamentul si capacitatea Consiliului Local de a identifica provocarile si oportunitatile si de a decide în cunostinta de cauza si eficient – sunt elementele care vor determina traiectoria viitoare a Municipiului. Din acest motiv, studiul „Agenda Locala 21” va aduce o detaliere indispensabila a analizei.

Factorii care vor înclina balanta de dezvoltare sunt:
• Inteligenta manageriala si vointa politica a Consiliului Local de a promova dezvoltarea si de a federa toate resursele umane si economice locale si zonale
• Capacitatea Consiliului local de a identifica si procura resursele financiare necesare dezvoltarii.

Consiliul Local Turda trebuie sa porneasca de la o evaluare corecta a situatiei prezente, sa constientizeze amploarea sarcinilor ce îi revin si sa adopte o atitudine realista, pragmatica si oportunista în optiunile si deciziile sale de dezvoltare.

Din punct de vedere patrimonial (patrimoniul public total este preliminar evaluat la cca. 100 Mil. €), sarcinile minimale de investitie anuala se situeaza la cca. 2.000.000 € numai pentru infrastructura tehnico-edilitara. Aceasta valoare critica minimala permite evaluarea bruta a adecvarii sau inadecvarii politicilor de dezvoltare si de gestiune curenta ale Consiliului Local.

Neatingerea acestui prag critic minim indica o rata negativa de dezvoltare si anunta cortegiul de probleme legate de degradarea continua a infrastructurilor si implicit a serviciilor.

Mentinerea nivelului investitional anual în jurul acestui prag critic semnifica o mentinere la limita de supravietuire dar fara capacitate reala de dezvoltare si de aplicare a unei adevarate politici urbane, economice si sociale.

Aducerea fluxurilor investitionale peste acest prag, mai precis în adecvare cu nevoile reale de întretinere si dezvoltare, este singurul garant de dezvoltare durabila a municipiului iar chestiunea de ritm de dezvoltare, mic sau mediu sau accelerat ramâne una de detaliu.

Ipoteza pesimista

Ipoteza pesimista nu este deloc exclusa si ea nu poate fi evitata daca Consiliul Local ezita sa adopte o politica voluntarista de dezvoltare. O asemenea traiectorie (tendinta) negativa se poate instala si numai ca o simpla consecinta a izolarii de societatea civila si mediul de afaceri si a inertiei decizionale a Consiliului Local în materie de servicii publice si proiecte de dezvoltare.
Tendintele astazi constatate de:
1. decapitalizare a operatorilor publici
2. degradare a sistemului tehnico-edilitar
3. inadecvare a politicilor tarifare
4. inadecvare a politicilor investitionale
vor conduce în termen foarte scurt la colapsul tehnic si financiar al operatorilor si al serviciilor publice – asa cum este deja cazul cu serviciul de termie.

Lipsa resurselor bugetare – buget subdimensionat – si declinul serviciilor publice vor face municipiul tot mai putin atractiv pentru populatie si pentru mediul antreprenorial si de afaceri. Dezvoltarea globala va avea o orientare negativa cu degradarea treptata a conditiilor de urbanitate.

Ipoteza minimalista

Ipoteza minimalista poate deveni realitate în conditiile în care deciziile Consiliului Local se vor rezuma la expedierea problemelor curente si a crizelor acute. Deciziile de crestere a veniturilor bugetare vor permite pastrarea acestora la un nivel relativ constant (valori actualizate cu inflatia).

In materie de servicii publice vor trebui luate cel putin deciziile de echilibrare a costurilor de functionare si de introducere a unor redevente echivalente cu nevoile anuale minime pentru finantarea investitiilor (în speta reabilitarea continua a infrastructurilor publice).
In aceasta ipoteza nu se va putea vorbi de dezvoltare ci doar de mentinere a statutului actual al localitatii care este în foarte multe privinte unul de localitate semiurbana.

Evolutia economica si sociala va avea un curs aleator, dependent aproape exclusiv de factorii externi si de initiativa antreprenoriala locala.

Ca pentru orice întreprindere economica si sociala, stagnarea nu este o alternativa a supravietuirii pe termen mediu si lung.

Ipoteza medie

Chiar daca este un scenariu de dezvoltare lenta, aceasta ipoteza include elementul esential al dinamicii pozitive, al optiunilor si tendintelor adecvate.

In materie de servicii publice vor fi solutionate problemele majore – reglementarea serviciilor, reorganizarea operatorilor si/sau delegarea (concesionarea serviciilor), adoptarea unei politici tarifare care sa acopere nevoile de exploatare si o redeventa acoperitoare pentru nevoile anuale de investitie.

Cresterea veniturilor proprii ale Consiliului Local atinge nivelul minim necesar pentru acoperirea nevoilor de investitie curenta si un ritm minimal de dezvoltare.

Câteva din proiectele mari de infrastructura sunt lansate cu forte proprii sau cu un ajutor extern de mici dimensiuni.

Societatea civila este antrenata activ în viata comunitara.
Se realizeaza Comunitatea Urbana si se eficientizeaza gestiunea si exploatarea serviciilor si activelor delegate.
Sunt realizate mai multe partenariate public-privat cu investitori locali si straini.

Obiectivele de dezvoltare pot fi atinse integral pe o perioada de cca. 25 – 50 de ani (terminarea procesului de urbanizare, etc.).

Evenimentele externe si contextuale pot influenta semnificativ ritmul de dezvoltare într-un sens sau altul.

Ipoteza optimista

Diferenta de efort si de angajament care imprima un ritm lent sau accelerat sunt relativ nesemnificative. Aceasta diferenta este data mai ales de inteligenta manageriala si vointa politica a Consiliului Local.

Plasarea pe o traiectorie de dezvoltare accelerata este fundamental determinata de
1. Prioritar: identificarea si sporirea surselor financiare locale (o noua politica fiscala, de redevente si de valorificare a patrimoniului public si privat al consiliului)
2. alegerea si impunerea de partenariate public-privat viabile
3. angajarea de scenarii performante de creditare pentru investitiile majore (modelul de cofinantare Consiliul Local – PPP – ISPA)
4. angajarea de scenarii de acumulari financiare prealabile demararii unei investitii (model MUDP sau ISPA) pentru utilitatile care nu pot beneficia de programe europene
5. pregatirea activa si constanta de aplicatii pentru toate domeniile acoperite de fondurile de cofinantare europeana
6. dezvoltarea prioritara a infrastructurii locale de comunicatii IT (fibra optica, autostrada informationala),
7. valorizarea si eficientizarea serviciilor publice în cadrul Comunitatii Urbane
8. impunerea unei participari la finantarile de la bugetul central la nivelul cuvenit rangului demografic pe care îl are Turda
9. valorizarea intensiva a potentialului turistic si balnear (zone de protectie, parc balear, parcuri naturale, noi produse turistice)
10. promovarea activa a dezvoltarii urbanistice (în particular malul stâng al Ariesului, zone rezidentiale, zone de activitati, poduri si cai de acces, centuri pentru traficul greu, infrastructura pentru activitati de învatamânt, cultura, sport)
11. intensificarea relatiilor si schimburilor cu municipiile europene înfratite.

Evolutia favorabila a contextului extern poate de asemenea amplifica ritmul de dezvoltare. în particular conjuncturile favorabile pot fi aduse de:
• Impactul semnificativ al autostrazii Brasov – Oradea
• Extinderea zonei de activitati pe axele Cluj-Napoca-Turda si Turda-Câmpia Turzii
• Implementarea bazei NATO în regiune
• Cresterea suportului de la bugetul de stat pentru reducerea dezechilibrelor de dezvoltare economica si sociala regionala si zonala.