Pozitia geografica

Municipiul Turda este situat pe râul Aries , la intersectia drumurilor nationale si europene DN1 (E68; E81) si DN 75 (E60) Distantele fata de principalele resedinte de judet sunt:
• Cluj-Napoca - 30 km spre Nord.
• Târgu-Mures – 70 km spre Est
• Alba-Iulia – 70 km spre Sud.

Împreuna cu Municipiul Câmpia Turzii si localitatIle preurbane si rurale limitrofe formeaza o aglomeratie urbana de cca. 100.000 locuitori (cca. 135.000 echivalenti locuitori). Aceasta aglomeratie masoara pe diagonala sa Est-Vest, cca. 25 km.

Resurse hidrografice

Resursa hidrografica majora a municipiului Turda este râul Aries care se înscrie în limitele categoriei II de calitate. Calitatea apei este puternic influentata de exploatarile miniere din amonte (judetul Alba).
In albia râului se afla mai multe câmpuri de puturi exploatate pentru extragerea apei potabile.

Râul Hasdate, un afluent mic al Ariesului, traverseaza hotarul municipiului dar este utilizat doar de statia de apa potabila care alimenteaza municipiul Câmpia Turzii.

Râul Aries are un curs cu debit mediu-mic, cu mari variatii în functie de anotimp si de perioadele de seceta, respectiv ploi abundente.

Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului
Turda ramâne una dintre localitatile din România cu nivel ridicat de poluare cu pulberi sedimentabile: frecventa depasirii concentratiilor maxime admise este de peste 52 %, iar valorile variaza de la concentratii de 29,47 g/m2 la 90,47 g/m2 cu medii anuale între 11,49 g/m2 si 43,01 g/m2 (Anuarul statistic al României 2002). In clar, sunt zone din Turda în care pe 1 m2 se depun anual peste 500 g (0.5 kg) pulberi.Unul dintre cei mai mari poluatori este S.C. CASIROM S.R.L.

Pe axele principale de circulatie care traverseaza orasul pe directiile Est-Vest si Nord-Sud, la orele de vârf, poluarea cu noxe de esapament atinge valori ridicate, peste limitele admise. Nu exista echipamente si o monitorizare sistematica a acestor noxe. De asemenea municipiul Turda nu are centuri de ocolire pentru traficul greu si nici o cale de comunicatie pe malul stâng al Ariesului.

Calitatea apei (resurselor)

Apa potabila este obtinuta prin tratarea apei extrase din puturi. Calitatea este foarte buna si cantitatea disponibila în cele 4 zone de puturi (Cornesti, Mihai Viteazu, « Varianta » si Turda Veche) este larg acoperitoare pentru nevoile orasului si chiar pentru acoperirea nevoilor întregii comunitati urbane.

Nu exista la aceasta data o evaluare a capacitatii maxime de alimentare cu apa potabila exprimata în echivalenti locuitori. Evaluarea ar putea da un reper indispensabil pentru dimensionarea proiectelor de dezvoltare urbana în zona. Dependenta absoluta a oricarei activitati economice si sociale de apa potabila (de resursele zonale) au condus în ultimii ani la o reevaluare completa a rolului strategic pe care îl joaca aceasta resursa. Pentru Turda si pentru Consiliul Local – constientizarea rolului strategic pe care îl joaca apa se reflecta în masurile prioritare de reabilitare a retelelor si de redefinire a politicilor tarifare. De asemenea, evaluarea viitoare a resurselor de apa disponibile si a nevoilor absolute de protectie a acestora vor modela si vor dimensiona toate proiectele viitoare de dezvoltare.

Laboratoarele specializate (ale operatorului de apa si ale politiei sanitare) fac prelevari si analize sistematice ale calitatii apei. Turda beneficiaza de o apa potabila de calitate si în cantitati suficiente.

Apele uzate

Apele uzate sunt colectate doar de la cca. 50% din abonatii serviciului de apa potabila. (56 km de retea de canalizare fata de 119 km retea de distributie).

Turda nu dispune de o statie proprie de epurare. Apele uzate colectate în reteaua urbana sunt transportate spre statia de tratare de la Câmpia Turzii.

Deversarea apelor uzate netratate si infiltratiile din pânza freatica în conducta de transport Turda – Câmpia Turzii reprezinta o problema grava de poluare a râului Aries si o afectare constanta a pânzei freatice între cele doua localitati.

In afara de analizele curente facute de operator si de politia sanitara, nu exista o monitorizare sistematica (automata) si nici sisteme si proceduri de alerta si de prevenire a incidentelor de poluare accidentala.

Cei mai mari poluatori sunt regiile de gospodarire comunala si marii agenti economici – în particular S.C. Electroceramica.

Starea solurilor

Problemele majore de poluare a solului sunt aduse de pulberile sedimentabile mentionate anterior. În zonele cele mai afectate, depunerile anuale depasesc 0,5 kg la m2. în mod particular, în zona industriala, conform datelor publicate în Planul Local de Actiune pentru Mediu – Judetul Cluj 2004 – sunt constatate depasiri ale valorilor normale la toti indicatorii (in particular S.C. CASIROM S.R.L.).

De asemenea, halda neamenajata de depozitare a gunoiului reprezinta o zona critica de poluare, o adevarata bomba ecologica.

Nivelul zgomotului urban

Nu exista la aceasta ora o monitorizare sistematica a nivelului de poluare sonora. Aceasta este legata mai ales de traficul urban si de tranzit prin zonele centrale în care strazile principale sunt drumuri nationale, respectiv europene.

Precipitatii

Regimul precipitatiilor se înscrie în media judetului Cluj, cu variatii între 460 si 580 mm/m2.

Nevoia minima de investitie doar pentru postul « apa » - pentru a ramâne în media nationala constatata pe 2002 ar fi fost între 370.000 € si 680.000€. în realitate, nevoia minima anuala de investitie nu este « dictata » de media nationala ci de evaluarea corecta a valorii de înlocuire a infrastructurii tehnico-edilitare din municipiul Turda, de durata ei normata de viata (în medie 40-50 de ani) si de repartizarea valorii globale pentru fiecare an. O asemenea evaluare a fost facuta în cadrul unor studii preliminare ale regiilor care opereaza serviciile publice. Cu titlu de exemplu, pentru apa doar, nevoia minima de investitie anuala se situeaza între 600.000 si 900.000 €.

Dezechilibrul sever dintre zona capitalei tarii si regiuni si respectiv dintre capitalele de judet si celelalte orase ale judetului – în materie de activitate economica si investitionala – atinge valori alarmante pe diverse domenii (coeficienti între 15 si 50).

Acest dezechilibru afecteaza ansamblul dinamicii sociale si culturale si în ultima instanta compromite sansele de supravietuire si dezvoltare a localitatilor mici si mijlocii. Angajarea neconditionata a Consiliului Local Turda în reducerea acestui dezechilibru si adecvarea politicilor sale locale si zonale la situatia reala si la resursele si oportunitatile identificate – reprezinta astfel un imperativ si o prioritate absoluta.

1.3.2. Activitati economice si mediul de afaceri
a) Indicatori macroeconomici

Conform datelor în posesia Administratiei Finantelor Publice Turda referitoare la ponderea activitatilor, activitatea de constructii este cea care a înregistrat cresterea cea mai sensibila. Ponderea activitatii industriale este în usoara scadere dar reprezinta totusi 30% din total iar comertul se mentine relativ constant, aproape de jumatatea volumului total. în ciuda potentialului pe care îl are, Turda nu cîstiga decât sub 2% din ansamblul activitatilor.

Turda a avut si a fructificat sansa diversificarii activitatilor de productie – ceea ce a contribuit la stoparea declinului economic si la relansarea cresterii economice.

Regiile autonome

Regiile autonome (apa-canal-termie, transport public, drumuri, salubritate), însumeaza o cifra de afaceri anuala de cca. 5 mil. € si au împreuna cca. 700 angajati, ceea ce reprezinta aproximativ 8,12% din numarul de salariati declarati. Ele se numara printre cei mai mari agenti economici ai municipiului. RATACFL este operatorul serviciilor publice apa, canalizare si încalzire urbana centralizata. RATL este operatorul de transport public pe raza municipiilor Turda si Câmpia Turzii. RADP gestioneaza serviciile publice ale domeniului public si serviciul de salubritate.

Evolutiile cifrei de afaceri a regiilor din ultimii ani sunt date mai jos :

Scaderea cu 40% a cifrei de afaceri este consecinta în primul rînd a reducerii activitatii de termie unde, din peste 11.800 de apartamente bransate la sistemul centralizat au mai ramas doar cca. 1.100 (sub 10%). Scaderea reala este în realitate mai mare dar este partial compensata de activitatile colaterale .

Inertia Consiliului Local dupa anii 1990 si apoi dupa 1996 în ceea ce priveste:
1) reglementarea functionarii serviciilor publice ;
2) stabilirea unei strategii sectoriale tehnice si tarifare coerente ;
3) introducerea unei relatii contractuale ferme între Consiliu Local în calitatea lui de proprietar al infrastructurii publice si responsabil al serviciilor si Regii – în calitatea lor de operatori ai serviciilor ;
4) restructurarea/reorganizarea serviciilor si operatorilor a condus la o decapitalizare constanta a operatorilor, la degradarea continua a infrastructurii serviciilor (retele, statii de tratare, echipamente, etc.) si la iminenta colapsului finaciar al serviciilor. Interventia AVAS la finele anului 2004 si preluarea datoriilor de la marii creditori este semnificativa în acest sens.

Regiile – în particular RADP si RATACFL - au reusit performanta de a supravietui în ultimii ani – doar prin abilitatea echipelor manageriale care au dezvoltat activitati colaterale serviciilor publice. Aceste activitati complementare au asigurat treptat mai mult de 50% din cifra de afaceri, au platit salariatii si chiar au lansat investitii pe domeniul public (peste 2.000.000 € numai de la RATACFL în ultimii ani) – ceea ce, de altfel, nu este atributia lor si cu atât mai putin obligatia lor. Analizele preliminare facute de Primarie si de Regii indica necesitatea stringenta de interventie a Consiliului Local pentru reglementarea serviciilor, reorganizarea operatorilor si/sau delegarea serviciilor, fixarea unei politici sectoriale coerente si integrate.

La aceasta data, Regiile – ca operatori – poseda capacitate si competenta manageriala si capacitate tehnica de operare, dar se afla în criza financiara acuta – datorata în principal politicilor tarifare ale Consiliului Local si neasumarii corespunzatoare a rolului pe care acesta trebuia sa si-l joace, acela de investitor pe infrastructura publica.

Datoriile contractate de regii si posibila interventie a AVAS în restructurarea acestora conduc la necesitatea crearii în cel mai scurt timp a unor operatori locali noi, asupra carora sa nu mai apese balastul pasivelor acumulate de regii si care sa functioneze într-un nou cadru contractual coerent si sa aplice o noua politica tarifara si de investitii a Consiliului Local.

În ceea ce priveste numarul de locuinte si suprafata locuibila, Turda se situeaza în apropierea Clujului (valori cu cca. 10% mai mici).

În schimb, lungimile de strazi si de conducte de apa pentru distributie sunt cu cca. 50% la 75% mai mari / per locuitor la Turda. Aceasta înseamna ca fiecare turdean trebuie sa participe la finantarea medie anuala a investitiilor pe infrastructurile respective cu o cota parte mai mare decît în cazul orasului Cluj-Napoca. Este un lucru stiut ca toate serviciile publice si toate operatiile de investitie în infrastructura sunt cu atît mai ieftine - ca investitie per locuitor – cu cât numarul de locuitori este mai mare. Situatia constatata si sansa proximitatii de Câmpia Turzii – constituie argumente majore în favoarea crearii unei comunitati urbane prin care sa fie gestionate infrastructurile si serviciile de interes intercomunitar cum sunt cele pentru apa, canalizare, transportul public si domeniul public (drumuri, strazi), deseurile.

1. TERMOFICARE (producere, transport, distributie apa calda menajera si încalzire)

Infrastructura serviciului acopera ansamblul zonelor, imobilelor de locuinte si institutiilor publice. Modernizarea partiala sau totala a centralelor si câteva reabilitari de conducte au permis functionarea cu randamente dintre cele mai mari din tara în perioada 1998 – 2001. Politicile guvernamentale de subventionare a Gcal dublate de o politica tarifara neadecvata si de incapacitatea bugetului central si local de a-si achita obligatiile fata de operator au condus la debransarea în ritm accelerat a consumatorilor. Astazi, sub 10% din totalul initial de bransamente mai este conectat (din 11.800 de apartamente mai sunt conectate doar cca. 1.100). Scaderea numarului de consumatori platitori induce o degradare severa a eficientei (costuri sporite pentru productia unei Gcal) si implicit la pierderi de peste 20.000 Euro pe luna pentru operator.

Lungimea retelei de transport si distributie a agentului termic este de 80.537 m, gradul de uzura fiind de 80% datorita vechimii mari si a expirarii duratei de viata a majoritatii conductelor.

Eforturile investitionale din ultimii ani au ridicat randamentele de productie la un nivel european dar absenta investitiilor suficiente în reabilitarea retelei si deconectarea masiva a clientilor au condus la un nivel de competitivitate insuficient în fata ofensivei active a distribuitorului de gaz. În absenta unor reglementari nationale coerente, serviciul se afla în pragul colapsului financiar.

Pentru infrastructura acestui serviciu, nu sunt prevazute investitii viitoare în afara celor, eventual, necesare pentru conservarea partimoniului existent.

2. APA POTABILA (captare, distributie si transport apa potabila)

Alimentarea cu apa a municipiului Turda si a localitatilor învecinate este asigurata pentru circa 100 000 locuitori. Regimul de functionare este de 24 h/zi, 365 zile/an.

Sistemul de alimentare cu apa potabila este format din patru surse, din aductiuni, statii de pompare , rezervoare si retele de distributie.

Sursele au un total de 76 puturi forate si sapate de mica adâncime care extrag apa din stratul acvifer. Puturile forate au un diametru de 0,3 m, iar cele sapate un diametru între 2-3 m. Adâncimile variaza între 8-14 m. Cele patru surse sunt:

Sursa Cornesti – situata în amonte de municipiul Turda, jud.Cluj, la cca. 12 km pe malul râului Aries în dreptul localitatii Cornesti, pe DN75 Turda-Abrud. Sursa este formata din 50 puturi forate cu Dn=300mm si HP= 8-14m, grupate în patru fronturi de captare.

Sursa Cornesti a fost pusa în functiune în anul 1977, fiind executata dupa proiectul STE 251-75 întocmit de I.C.P. Cluj. Dotarile aferente instalatiilor hidraulice si electrice sunt din perioada 1976-1977. La cele 50 de puturi electropompele au fost înlocuite în proportie de 60%, din care 18% în ultimii patru ani. Starea tehnica a instalatiilor este buna, ele fiind reparate conform planurilor anuale de reparatii curente si capitale care asigura continuitatea si siguranta în functionare.

Sursa Mihai Viteazu situata în amonte de municipiul Turda, jud.Cluj la cca 9 km pe DN 75 Turda-Abrud, lânga comuna Mihai Viteazu.
Sursa este formata din 10 puturi sapate cu Dn=2m si H=8-10m, puturile fiind dotate cu barbacane.

Captarea initiala s-a executat între anii 1954-1958 HCM 146/1955 pe baza proiectului DSAPC Cluj nr.21/1954. Dezvoltarile ulterioare din anii 1964-1966 si 1968-1971 s-au executat pe baza STE 900/1963 si PFU 33/1967. Modernizarea sursei s-a executat în perioada 1995-1998 pe baza PT 7942/1997, când s-a schimbat sistemul de aspiratie a apei din puturi din sistem cu vacuum în sistem cu pompe individuale pe fiecare put cu comanda si suprareglare automata dintr-un panou central; de asemenea, s-a construit un rezervor tampon de 2500 mc pentru statia de pompare, s-au înlocuit electropompele în statia de pompare cu electropompe Salmson import Franta, una din ele având debit variabil, comanda si supravegherea lor fiind automatizata. Cele 10 puturi sunt amplasate într-un singur front perpendicular pe albia râului Aries , între malul râului Aries si dealul Badeni de ambele parti ale DN 75 Turda-Abrud.

Sursa Varianta este situata în partea de sud-est a municipiului Turda, judetul Cluj, pe partea stânga a drumului national DN 75 Turda-Abrud în albia majora a râului Aries . Sursa este formata din 10 puturi forate cu Dn=300mm si H=8-12 m, captarea executându-se dupa proiectul STE 1390/82 si PE 3545/82 întocmit de ICP Cluj.
Frontul de captare care cuprinde cele 10 puturi este perpendicular pe albia râului Aries si este cuprins între drumul national DN 75 Turda-Abrud si albia râului Aries . Puturile au instalatii hidraulice compuse din coloane filtrante, coloane de aspiratie, sorburi, armaturi, contoare si electropompe submersibile tip Hebe 65 x 4 cu debitul Q=30-45 mc/h H=30 mCA, cu motor electric P= 7,5KW, n=3.000 rot/min, la 8 puturi, la un put exista pompa orizontala tip Cerna 80 cu debitul Q=45mc/h si H=30mCA cu motor electric P=7,5 KW, n=3.000 rot/min., iar la un alt put pompa submersibila Salmson tip UTS 6-30 cu Q=30mc/h, H=30mCA si motor electric cu P=3KW, n=3.000rot/min. Debitul captat de la puturi si refulat printr-o conducta colectoare, este colectat într-un rezervor tampon de 200 mc.

Sursa Turda Veche este situata în partea de sud-est a municipiului Turda între drumul national A1 Turda-Aiud si drumul judetean spre comuna Calarasi. Primele doua puturi dateaza din anul 1912 sursa Turda-Veche fiind cea mai veche sursa înfiintata odata cu sistemul centralizat de alimentare cu apa în orasul Turda. Celelalte puturi au fost construite în perioada 1965-1969.
In perioada 1994-1996 în cadrul Programului de Modernizare a Sistemului de alimentare cu apa a municipiului Turda aceasta sursa a fost modernizata schimbându-se sistemul de extractie a apei prin vacuum în sistem cu pompe individuale pe fiecare put. Puturile au instalatiile hidraulice compuse din coloana de aspiratie, sorburi, armaturi, contoare si electropompe Cerna 80 cu debitul Q=38 mc/h, H=20 mCA motor electric P=5,5 KW, n=3.000rot/min la trei puturi, iar la celelalte trei pompe Cerna 128, Q=80 mc/h, H=20 mCA motor electric P=11 KW, n=3.000 rot/min.

Transportul apei potabile

Transportul apei potabile în municipiul Turda este format din conducte de aductiune si constructii accesorii care contribuie la transportul apei de la surse si statii de pompare la rezervoarele de înmagazinare.

Prima aductiune care transporta apa de la sursa Cornesti la sursa Mihai Viteazu este o aductiune construita în anul 1977 concomitent cu constructia sursei. Aductiunea este din PREMO cu Dn 600mm si lungimea de 2,513 Km. Regimul de presiune sub care lucreaza este de 5-12 mCA. Aductiunea colecteaza apa din cele 50 de puturi de la sursa Cornesti, are traseul paralel cu calea ferata îngusta Turda-Abrud, la iesire din satul Cornesti în aval, în directia comunei Mihai Viteazu subtraverseaza calea ferata si este pozata paralel cu DN 75 Turda-Abrud pâna la intersectia cu drumul judetean spre satul Cheia, pe care îl subtraverseaza, intrând în perimetrul sursei Mihai Viteazu unde apa este colectata într-un rezervor tampon de 2500 mc. Constructiile accesorii sunt 6 camine de vane, 1 camin de golire si doua subtraversari ale liniilor de cale ferata Turda-Abrud si o subtraversare a drumului judetean Mihai Viteazu – Cheia.

Din rezervorul tampon unde este colectata si apa sursei Mihai Viteazu (10 puturi sapate), apa este pompata de statia de pompare din cadrul sursei fiind refulata spre municipiul Turda prin doua aductiuni:

Prima aductiune construita în anul 1955 este din otel, are diametrul Dn 400 mm si lungimea de 11,5 km. Aductiunea are traseul de la statia de pompare Mihai Viteazu paralel cu drumul national DN 75 Turda Abrud, strabate dinspre est comuna Mihai Viteazu si intra în municipiul Turda pe strazile 22 Decembrie 1989, Stefan cel Mare si strada Romana si ajunge la rezervoarele de înmagazinare 2 x 2500 mc de pe Cetatea Romana la cota 374 m. Aductiunea are urmatoarele constructii accesorii: 26 camine de vane, 5 camine de golire, 5 subtraversari (DN 75 si DN 15), o traversare a râului Aries pe podul de pe DN 15 si 9 masive de ancoraj.

A doua aductiune, construita în anul 1970, este din PREMO cu diametrul Dn 600 mm si lungime 8,6 km. Traseul aductiunii porneste de la Statia Mihai Viteazu spre NE pe la marginea nordica a comunei Mihai Viteazu, paralel cu cursul râului Aries . La iesirea din comuna, aductiunea intra în perimetrul sursei Varianta, în statia de pompare, cu ajutorul careia apa este refulata spre rezervoarele 2 x 5000 mc de pe cetatea Romana la cota 374 m. Aductiunea iese din statia de pompare Varianta în directia nord paralel cu DN 75, traverseaza râul Aries , trece pe strada Cheii, pe strada Ana Ipatescu si strada Romana pâna la rezervoarele 2 x 5000 mc de pe Cetatea Romana. Aductiunea are urmatoarele constructii accesorii: 17 camine de vane , 3 camine de golire, 1 camin de ventil , o subtraversare DN 75, o traversare a râului Aries pe podul de pe DN 75 si 6 masive de ancoraj.

Ambele aductiuni sunt în stare tehnica buna - fara defecte majore înregistrate în ultimii 6 ani. Regimul de presiune la care functioneaza este de 25-35 mCA, ceea ce contribuie la mentinerea unei stari tehnice bune.

Având în vedere vechimea destul de mare a celor doua aductiuni, în programele de dezvoltare pe termen mediu, ele sunt propuse pentru reabilitare.

Transportul apei de la surse la rezervoare de acumulare prin intermediul aductiunilor se face cu ajutorul a trei statii de pompare, doua situate în amonte de municipiul Turda, respectiv statia de pompare Mihai Viteazu si statia de pompare Varianta si o a treia statie situata în intravilanul municipiului Turda : statia de pompare de pe strada Castanilor.

Apa extrasa de la sursele Cornesti si Mihai Viteazu este colectata într-un rezervor tampon de 2500 mc din incinta sursei Mihai Viteazu si este refulata prin doua aductiuni de Dn 400 si Dn 600 spre oras.

Statia de pompare Mihai Viteazu are capacitatea de 2.000 mc/h si este dotata cu patru pompe Salmson tip NO 150-400 cu debit normal Qn=500mc/h, H=45 mCA si cu motoare electrice cu P= 75 KW la n=1450 rot/min. Una din pompe doar este cu debit variabil.

Distributia apei potabile

Sistemul de distributie al apei potabile în Municipiul Turda si localitatile Mihai Viteazu, Cheia si Cornesti cuprinde: conducte - artere în lungime de 18,5 km , conducta de serviciu în lungime de 100,8 km si constructii accesorii cu ajutorul carora apa transportata de la cele patru surse este distribuita la cei 10.408 abonati ai serviciului de alimentare cu apa potabila.

Diametrele conductelor din sistemul de distributie variaza între 50 si 600 mm iar materialele din care sunt realizate sunt: otel, fonta, azbociment, beton precomprimat, polietilena de înalta densitate.

Componenta sistemului pe lungimi, diametre, materiale este data în tabelele urmatoare:

Cca. 90% din consumatori sunt contorizati. Unul dintre efectele majore ale contorizarii a fost reducerea consumului mediu pe locuitor la valori între 100 si 120 l/zi.

Retelele de distributie acopera cca. 95% din localitate. Pentru a oferi accesul la apa potabila tuturor locuitorilor sunt necesari la aceasta data cca. 8 – 12 km de conducta noua.

Pentru infrastructura de apa potabila, urgentele sunt reprezentate de înlocuirea conductelor cu durata de viata expirata, conductelor din azbociment, aductiunilor si extinderea retelei la ansamblul locuitorilor, monitorizarea integrata a sistemului, automatizarea statiilor de pompare.
O parte dintre aceste urgente figureaza în programul ISPA pentru implementarea caruia Turda si Câmpia Turzii sunt asociate.

3. CANALIZAREA (colectarea si transportul apelor uzate)

Sistemul de canalizare se compune din canale de serviciu si canale colectoare în lungime totala de 59.47 km. Sistemul de canalizare acopera doar 49% din lungimea retelelor de distributie a apei.
Retelele de canalizare urmaresc planul strazilor. Colectarea se face gravitational prin canalele de serviciu. Apele uzate menajere, industriale si pluviale sunt transportate prin canale colectoare secundare la canalul colector principal care face legatura cu statia de epurare din Câmpia Turzii.
Reteaua de canalizare este în sistem divizor în partea stânga a râului Aries si în sistem unitar în partea dreapta a râului Aries .
Conductele de canalizare sunt din beton si PVC-KG si au sectiuni circulare, ovoidale si clopot, cu dimensiuni cuprinse între 200-600 mm pentru cele circulare, între 40/60 cm si 140/210 cm pentru cele ovoidale si între 160/101 cm si 280/177cm pentru cele în clopot.