ANEXE

EVALUAREA VALORII DE ÎNLOCUIRE PENTRU INFRASTRUCTURA PUBLICA RADP


Valorile de înlocuire pentru infrastructura serviciilor publice realizate de RADP au fost retinute – într-o evaluare minimalista - dupa cum urmeaza:

Infrasructura

Valoare LEI (2002)

Valoare EURO

Străzi, trotuare, drumuri

624 626 330 689

16 568 338 €

Dotări pentru salubritate

44 486 000 000

1 180 000 €

Groapa de gunoi ecologică

245 050 000 000

6 500 000 €

TOTAL

914 162 330 689

24 248 338 €

Ele conduc la un necesar anual minim de investitii pe domeniul public de 772.542€.
Sub forma de tarif forfetar pentru salubritate, sau indirect prin taxe si impozite, o persoana trebuie sa finanteze serviciile domeniului public cu un buget lunar de cca. 1.27 € / (respectiv 46 950 Lei 2002) .
Repartitia bugetului este de 0.71 € pentru serviciul de salubritate si 0.54 € pentru serviciul de întretinere drumuri.
Din bugetul pentru salubritate repartizarea posturilor ar fi:
• 0,39 €, sau 14 627 (64.7%) redeventa de revarsat catre Consiliul Local .
• 0.32 €, sau 12 135 (35,7%) costurile de operare a serviciului.
Evaluari pentru o groapa de gunoi:

Groapa de gunoi ecologică

 

Valoarea investiţiei

6 500 000 €

Echivalenţi locuitori

85 000

Durata de exploatare ani

25

Costuri lunare / e.locuitor

0,25 €

 

în Lei

10 196

Investiţia pe e.locuitor

76 €

Durata de exploatare ani

25

Costuri minime anuale pe echivalent loc.

3,1 €

Lei / AN

115 318

Lei/ Lună

9 610

Pentru realizarea unui proiect important de protectie a mediului exista oportunitati de cofinantare cu fonduri europene dintre care o parte poate fi nerambursabila. În aceasta situatie costurile medii pentru investitia / echivalent locuitor sunt mai mici.

Nevoia medie de investitie pe locuitor este sensibil mai mica daca groapa este destinata comunitatii urbane ( 125 000 echivalenti locuitori în loc de 85 000)


RATACFL

Valorile de înlocuire pentru infrastructura serviciilor publice realizate de RATACFL au fost retinute – într-o evaluare minimalista - dupa cum urmeaza:

EVIDENTA tehnică - PATRIMONIALA

LEI / €

Patrimoniu administrat de RATACFL

37 700

EVALUAREA NR. 3 metoda DEVIZE DE LUCRARI

Valoarea de înlocuire la 30,05,2003

APA

637 815 147 836

€ 16 918 174

CANAL

587 320 114 100

€ 15 578 783

TERMIE

480 883 000 000

€ 12 755 517

Altele

35 403 000 000

€ 939 072

TOTAL

1 741 421 261 936

€ 46 191 545

Din aceste evaluari pot fi deduse nevoile minime de investitie anuala, respectiv de dimensionare a redeventelor. Calculul ia în considerare o durata normata de viata de 50 de ani

RATACFL

Nivelul nevoii minime de investitie anuală

APA

12 756 302 957

338 363 €

CANAL

11 746 402 282

311 576 €

TERMIE

9 617 660 000

255 110 €

Altele

708 060 000

18 781 €

TOTAL

34 828 425 239

923 831 €

Spre exemplificare pentru serviciul de apa-canal, cota de redeventa care ar trebui provizionata în tariful pe m3 ar fi

Valoarea parimoniului public a+c

32 496 957 €

Volume medii în m3 distribuite anual

 

Apă

3 500 000

Canalizare

3 500 000

TOTAL

7 000 000

Dimensiunea cotei de redevenţă

 

aferentă unui m3 de apă sau canal

0,09 €

Sau în Lei – 2003

3 500 ROL

In aceasta redeventa nu este inclusa partea aferenta statiei de tratare a apei uzate aflata la Câmpia Turzii.

Observatie: Se poate constata dificultatea insurmontabila în cazul termiei unde, datorita numarului scazut de bransamente active, repartizarea costurilor minime anuale pentru întretinerea infrastructurii conduce la costuri foarte mari pe Gcal.


R.A.T.L.

Reevaluarea parcului auto se bazeazà pe urmàtoarele premise:

Activ

Cantitatea

Euro

LEI

Total EURO

LEI

Autobuz

52

130 000

4 901 000 000

6 760 000

254 852 000 000

Microbuz

1

30 000

1 131 000 000

30 000

1 131 000 000

 

 

 

 

6 790 000

255 983 000 000

Clàdiri + speciale

15%

 

 

1 018 500

38 397 450 000

Rata de schimb

37 700

Lei/€

TOTAL active

7 808 500

294 380 450 000

Durata normata de viata este de doar 8 ani la vehicule. În total, cele doua tipuri de active necesita în varianta minimala cca. 25.463 € + 767.875 € - ca nevoie minima anuala de investitie. Dat fiind ca autovehiculele pot fi fortate la un serviciu prelungit pâna la 12 ani, nevoia anuala minima ar putea fi redusa la cca. 600.000 € si în ipoteza modificarii structurii parcului auto chiar sub 400.000 €.

Aceste nevoi puteau fi acoperite în 1999 cu numai 500 Lei per calatorie dar, în urma politicii permisive a Consiliului – în realitate nu a fost sanctionata concurenta neloaiala si de cele mai multe ori ilegala a transportatorilor privati – cota de acoperire a crescut la peste 1200 Lei per calatorie în 2003. Cresterea se datoreaza scaderii numarului de calatorii efectuate cu autobuzele Regiei în favoarea transportatorilor privati.

Evolutia comparativa a Cifrei de afaceri a regiilor în perioada 1999 – 2004 .

Valorile constatate indica o tendinta de scadere sensibila. Cauza principala este data de neadecvarea politicilor tarifare în contextul în care Consiliul Local nu are o politica sectoriala coerenta si nu dispune de instrumentele normale de programare si monitorizare (planuri directoare, studii). Descresterea este mai accentuata decât indica valorile globale întrucât, pentru RADP si RATACFL peste 50% respectiv peste 30% din activitate este realizata în afara serviciului public.

Anul

RATACFL

RADP

RATL

Total regii

1999

3 659 268 €

620 700 €

1 054 959 €

5 336 926 €

2000

3 381 965 €

3 381 965 €

1 040 063 €

7 805 993 €

2001

3 287 513 €

980 498 €

1 078 052 €

5 348 064 €

2002

3 484 955 €

742 352 €

1 138 185 €

5 367 494 €

2003

2 907 946 €

907 418 €

968 477 €

4 785 844 €

2004

2 205 498 €

1 605 907 €

1 162 318 €

4 975 727 €

Alternativa de cofinanantare PPP – ISPA. Rolul PPP.

Experintele acumulate în operatiile de licitare si achizitie de bunuri si servicii în toate statele UE au demonstrat ca PPP (partenariatul public privat) poate fi o solutie sensibil mai eficienta si mai adecvata nevoilor consiliilor locale – decât procedurile clasice.

Nevoile globale de finantare la nivelul statelor membre si a statelor candidate este mult mai mare decât capacitatea de finantare prind fondurile europene nerambursabile. Partenariatul cu sectorul privat ca sursa suplimentara de finantare (prefinantare) si în acelasi timp ca suport managerial si de externare a riscurilor – apare tot mai mult ca o solutie complementara indispensabila.

Beneficiarii directi ai eficientei modelului de co-finantare PPP sunt autoritatile administratiei publice si cetateni.

Atât documentele ISPA: (de exemplu
„ ISPA Manual – Working Document” – DG REGIO 2002, (pp. 31 si urmatoarele)
„ Guidelines for successfull PPP” EU – 2003 (întregul document de 100 de pagini)
cât si Cabinete de consultanta internationale – cum ar fi PriceWaterHouse Coopers în „Developing PPP in New Europe” pun în evidenta avantajele pe care le pot aduce o co-finantatere PPP-ISPA.
Acesta din urma prezinta o statistica care indica costuri generale diminuate cu pîna la 15 % în cazul operatiilor de co-finantare cu o componenta PPP, executii realizate mai repede, sau la termen în peste 89% din operatii.

Pentru Turda – Câmpia Turzii – alternativa de co-finantare PPP-ISPA apare ca o solutie adaptata atât nevoilor consiliilor locale de a evita riscurile de finantare si de operare cât si nevoilor de urmarire eficienta a tuturor fazelor operatiei – de la design (proiectare), la finantare, constructie si operare. Atentia Consiliilor va trebui sa se îndrepte pe redactarea unor caiete de sarcini si documente de licutatie a investitiei si serviciului care sa stimuleze concurenta si sa permita o evaluare transparenta a celui mai bun ofertant.

“Public Private Partnership (PPP)
Private sector involvement can take various forms, ranging from management contracts, minority stakes, to private ownership of utility companies. As indicated above, ISPA is willing to participate in mixed public-private ventures. ISPA will consider financing projects involving bodies whose activities are undertaken within an administrative legal framework; in this way, they are regarded as equivalent to public bodies ». (p.31. ISPA MANUAL)

De la acceptarea de principiu, în ultima vreme, PPP este considerat de UE ca singura solutie viabila pentru acoperirea marilor nevoi de finantare a infrastructurilor din tarile nou integrate sau candidate.